„Jurassic Park” s-a înșelat: Vederea lui T-Rex nu se baza pe mișcare

„Stai absolut nemișcat. Vederea lui T-Rex se bazează pe mișcare”. Aceasta este replica spusă de dr. Alan Grant înspăimântat, într-o secvență memorabilă din filmul „Jurassic Park”. Dar este acest lucru adevărat?

Înghețați de spaimă, Grant și Ian Malcolm evită să fie detectați de către T. rex, înainte ca lumina farurilor unei mașini să-i atragă atenția dinozaurului. Aceasta este o secvență grozavă, dar, așa cum este adesea cazul în ficțiune, nu este tocmai exactă.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

De fapt, unele dintre primele dovezi care arată contrariul cu privire la vederea lui T-Rex au apărut în același an cu filmul științifico-fantastic, în 1993.

Cât de bună era, de fapt, vederea lui T-Rex?

Proiectul „DinoMorph” a fost lansat de profesorul Kent Stevens, de la Universitatea din Oregon (SUA), care și-a propus să creeze modele digitale pentru a explora câmpurile vizuale ale dinozaurilor. Profesorul a folosit o tehnică numită perimetrie inversă pentru a estima dacă un anumit obiect va fi vizibil la diferite înălțimi; el a făcut acest lucru cu ajutorul ochilor taxidermici, un laser și o placă de sticlă.

În același timp, a investigat și vederea mai multor rude moderne ale lui T. rex pentru a putea face o comparație; acestea au fost aligatorul, struțul și vulturul. Vederea acestor animale existente este specializată pentru diferite situații; aligatorii au o vedere bună pe timp de noapte, vulturii au o vedere incredibilă în timpul zilei, iar struții sunt undeva la mijloc, cu ceva vedere pe timp de noapte și o vedere bună în timpul zilei, scrie IFLScience.

Stevens a descoperit că, de fapt, T. rex ar fi avut o vedere bună, care nu se baza pe mișcare, fiind în schimb comparabilă cu cea a șoimilor.

Treizeci de ani de la filmul „Jurassic Park”

Întrucât luna aceasta a fost cea de-a 30-a aniversare a „Jurassic Park”, cercetătoarea specializată în dinozauri dr. Susie Maidment, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, și fondatorul Colossal Biosciences, Ben Lamm, au vorbit despre nivelul la care se află știința cu privire la posibilitatea de a aduce înapoi dinozaurii.

Lucrările timpurii ale lui Steven sunt acum la fel de „bătrâne”, dar au fost urmate de o lucrare din 2006 care a dus DinoMorph cu un pas mai departe, „folosind reconstrucții de viață sculptată” ale capetelor de dinozaur pentru a studia vederea lor binoculară.

Vederea binoculară se referă la modul în care anumite animale pot vedea cu doi ochi simultan, ceea ce le oferă o vedere tridimensională a lumii din jurul lor. Această vedere le oferă animalelor o percepție a profunzimii, deoarece câmpurile suprapuse combină informațiile vizuale, făcând mai ușoară vederea obiectelor unele în raport cu altele, precum și vederea lucrurilor care se mișcă și a celor care stau nemișcate.

Este posibil să scapi de un T-Rex stând complet nemișcat?

Studiul despre vederea lui T-Rex a folosit reconstrucții sculptate în mărime naturală a șapte dinozauri teropode pentru a investiga cum ar fi putut vedea aceștia lumea. S-a descoperit că anumite teropode, cum ar fi Allosaurus și Carcharodontosaurus, au avut probabil câmpuri de vedere binoculară înguste, din cauza poziției ochilor și a formei botului.

Pe de altă parte, Tyrannosaurus alături de Daspletosaurus, Nanotyrannus, Velociraptor și Troodon aveau cu toții formele și poziționarea capului și a ochilor care le-ar fi oferit un câmp de vedere binocular mai mare. Cercetătorii au concluzionat că acesta era similar cu cel al păsărilor răpitoare moderne, ai căror ochi plasați în față le fac prădători formidabili, cu o vedere binoculară excelentă.

Orice persoană care a văzut vreodată o bufniță vânând este probabil conștientă de cât ar avea de suferit un șoarece dacă ar încerca să evite capturarea stând perfect nemișcat. Având în vedere forma botului lui T. rex și poziția ochilor, probabil că această strategie ar fi avut urmări la fel de proaste și pentru doctorul Grant.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum arăta „primul român”? Chipul reconstruit cu oase vechi de peste 30.000 de ani

Cum au ajuns oamenii moderni să evolueze din două grupuri diferite din Africa?

Cum arătau primele animale? Cercetătorii au ajuns în sfârșit la un răspuns

Fosile de Mosasaurus cu dinți bizari „ca niște șurubelnițe”, găsite în Maroc